MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

P R O G R A M A   P E N T R U  TESTAREA  N A Ţ I O N A LĂ  LA DISCIPLINA

 

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

 

       2006

 

 

I.  STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română are, în cadrul testării naţionale, statut de disciplină obligatorie.

           

            II. OBIECTIVE

            Prin susţinerea testului naţional la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada capacităţilor, a abilităţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:

 

A.      Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)

·         să identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;

·         să opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris;

·         să recunoască figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistică şi celelalte noţiuni de teorie literară învăţate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;

·         să recunoască elementele de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă şi să opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;

·         să recunoască şi să opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;

·         să indentifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuaţiei;

·         să recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

 

B.      Capacitatea de exprimare scrisă (C II)

·         să rezume un text literar dat;

·         să caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;

·         să redacteze un text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (să motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; să analizeze un  text, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);

·         să redacteze diferitele texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă;

·         să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuaţie şi de exprimare corectă;

·         să exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingător şi coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.

 

III. CONŢINUTURI

 

A. Lectura.Teoria literară. Textul

·         Autorul. Eul liric şi naratorul.

·         Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autorul, naratorul, personajul; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I ; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic şi portretul moral.

·         Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.

·         Strofa şi versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).

·         Textele literare – populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică).

·         Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.

·         Specii literare: basmul popular, schiţa, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia.

 

B. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare

·         Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

·         Aşezarea corectă în pagină. 

·         Punctuaţia. Semnele de punctuaţie şi ortografice. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie.

·         Scrierea funcţională. Telegrama, invitaţia, cererea.

·         Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui  unui punct de vedere personal.

·         Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri şi naraţiuni.

·         Textul literar. Înţelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerinţe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidenţierea caracteristicilor fundamentale şi a semnificaţiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.

 

2. Elemente de construcţie a comunicării

            1. Lexicul

·         Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.

·         Cuvântul. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.

·         Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală.

·         Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele.

·         Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.

·         Regionalismele. Arhaismele.

·         Cuvintele polisemantice.

·         Unităţile frazeologice (locuţiuni, expresii).

·         Pleonasmul.

 

2. Noţiuni de fonetică 

·         Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.

·         Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.

·         Folosirea corectă a accentului în limba română.

 

3. Morfosintaxa 

·         Părţile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuţiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparaţie). Funcţiile sintactice.

·         Părţile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie). Locuţiunile. Funcţiile sintactice (adverb, interjecţie).

 

            4. Noţiuni de sintaxă

·         Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt.

·         Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.

·         Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (interdependenţă,  coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.

·         Fraza. Propoziţia principală şi secundară/ subordonată. Elementele de relaţie în frază. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Elementul regent.

·         Propoziţia şi părţile de propoziţie. Tipurile de propoziţie.

 

5. Sintaxa propoziţiei şi a frazei

·         Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.

·         Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.

·         Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.

·         Complementul. Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de cauză şi de scop. Complementul direct şi indirect.

·         Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată completivă indirectă. Propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale, concesive, consecutive. 

·         Expansiunea şi contragerea.

·         Acordul.

 

            IV. EXEMPLE DE CERINŢE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare – Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

 

A.      Înţelegerea textului (text la prima vedere)

Se vor evalua abilităţi, deprinderi, elemente de competenţă etc., vizând capacităţi de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programă. 

În funcţie  de  specificul  fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, dar şi cerinţe care să implice valorificarea noţiunilor de teorie literară studiate în şcoală.

Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:

1.       Precizează modul/ modurile de expunere prezent(e) în text.

2.       Stabileşte tipul de text şi n trăsături ale acestuia.

3.       Motivează, într-un text de cel mult n rânduri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/ la o specie literară.

4.       Transformă dialogul de mai sus în vorbire indirectă.

5.       Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.

6.       Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus.

7.       Stabileşte n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naraţiuni) sau unei opere epice/ lirice/ dramatice.

8.       Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeraţie/ o altă figură de stil.

9.       Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.

10.   Precizează măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.

11.   Selectează mărci lexico-gramaticale/ un fragment/ de cel mult n versuri, care să indice prezenţa eului liric în textul dat.

12.   Numeşte specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.

13.   Explică semnificaţia următorului vers.../ următoarelor versuri…(sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuţiuni/ expresii…).

14.   Motivează întrebuinţarea semnelor de ortografie/ de punctuaţie din textul dat.

15.   Selectează cuvântul/ sintagma care exprimă/ sugerează următoarea idee [….].

16.   Explică, în n rânduri, semnificaţia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.

17.   Prezintă tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.

18.   Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schiţă de portret (fizic şi moral) al personajului A.

19 . Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.

20.   Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.

21.   Exprimă-ţi punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat […].

22.   Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, în textul de mai sus.

 

 

            B. Limba română (recunoaşterea şi operarea cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă a propoziţiei şi a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).

Cerinţele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limbă, precum şi redactarea unor enunţuri.

Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxă apare, direct sau indirect, în toate părţile componente ale testelor naţionale, conform principiului abordării limbii din perspectivă comunicativ-funcţională.

 

C Redactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă. Punctajul acestei părţi a probei este acordat pentru:

a)       respectarea convenţiilor specifice textului funcţional;

b)       structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate;

c)       corectitudinea limbii utilizate.

 

D. Redactarea unei compoziţii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilite

a)       rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere;

b)       caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, baladă, schiţă, nuvelă, roman, comedie - sau la prima vedere (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare);

c)       redactarea unui text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unei opere literare/ ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenenţei unui text la un gen şi/ sau la o specie literară - basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând   structura  acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat);

d)       aplicarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/ a normelor de ortografie şi de punctuaţie.

Notă! În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasă.

Cerinţele vor fi astfel formulate, încât să nu permită reproducerea unor caracterizări de personaje şi a unor ,,comentarii” literare memorate, deoarece se urmăreşte evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu noţiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.

În realizarea unor compoziţii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conţinutului:

 

A.      Rezumarea unui text literar:

a)       stabilirea secvenţelor narative, pe baza ideilor principale;

b)       precizarea personajelor implicate în acţiune;

c)       respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele;

d)       respectarea  altor  convenţii  specifice rezumatului (respectarea fidelităţii faţă de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate).

 

B.      Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):

a)       stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare;

b)       precizarea, în textul selectat, a n trăsături ale personajului şi a semnificaţiei acestora;

c)       ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la n secvenţe/ situaţii din text;

d)       relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţă şi alt personaj/ alte personaje din operă/ din text.

 

 

 

C.      Argumentarea apartenenţei unui text la un gen literar/ la o specie literară (I):

a)       precizarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare;

b)       exemplificarea caracteristicilor pe baza textul indicat/ ales;

c)       evidenţierea rolului mijloacelor artistice;

d)       exprimarea unei opinii despre semnificaţiile/ despre mesajul textului.

 

D.      Argumentarea apartenenţei unui text la un gen literar/ la o specie literară (II):

a)       prezentarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare;

b)       exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate;

c)       prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului şi/ sau la secvenţe/ la situaţii semnificative);

d)       prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/ situaţii semnificative.

 

E.      Comentarea textului:

a)       încadrarea textului în gen şi/ sau în specie literară;

b)       relevarea modului de expunere dominant şi a trăsăturilor acestuia, identificabile în textul dat;

c)       prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor/ a mijloacelor artistice folosite de autor;

d)       susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificaţiile textului, prin n argumente specifice.

 

Prin baremul subiectelor propuse la această parte a testului vor fi acordate puncte pentru conţinut (pentru  rezolvarea fiecărui reper/ a fiecărei cerinţe, detaliată prin criterii de performanţă) şi puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicat, distribuite astfel:

·         unitatea compoziţiei (introducere, cuprins, încheiere; pentru rezumarea unui text: prezentarea esenţializată, succesiunea logică a ideilor din text, conexiunea secvenţelor compunerii);

·         coerenţa textului ( claritatea enunţurilor, varietatea lexicului, sintaxa adecvată);

·         registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate conţinutului compunerii;

·         ortografia;

·                   punctuaţia;

·         aşezarea corectă a textului în pagină; lizibilitatatea.

 

NOTĂ!  Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.